Nevoia de decor, de frumos, a fost resimtita inca din neolitic, de cand oamenii au inceput sa ralizeze obiecte din pamant pentru uzul casnic. Decorul a aparut mai tarziu. Prima data au fost realizate obiectele si vasele fara decor. Primele forme de decor au fost realizate in timpul modelarii cand pamantul fiind inca moale acesta putea fi foarte usor incizat, zgariat. Femeile in special decorau vasele pe alocuri, aceastea lasandu-si unghiile lungi, special pentru decorarea cu linii simetrice, puncte sau forme geometrice. Mai tarziu oamenii si-au construit diverse ustensile din diferite materiale cum ar fi: oase de animale, bucati de lemn cu diverse capete ascutite cu care decorau unde simteau nevoia de decor.

La inceput ornamentele erau simple, incizate pe suprafata obiectului sau adaugate forme din acelasi material in reliefuri joase, ca mai tarziu sa descopere culorile de pamant, astazi purtand denumirea de angobe. Acestea sunt culori obtinute din diverse pamanturi sau metale arse si macinate. Adeseori intalnim acest tip de culori pe vasele traditionale cu specific popular.

Decorul din arta traditionala populara

Pe teritoriul tarii noastre exista mai multe tipuri de ceramica, cum ar fi ceramica neagra sau cea rosie, ceramica de hurezu si cate tipuri de ceramica atatea tipuri de decor. Decorul fie el simplu sau amanuntit a fost transmis din olar in olar sau lasat in familiile lor din generatii in generatii. Ornamentele sunt diversificate de la forme simple stilizate, semne geometrice cum ar fi: spirala, melcul, bradutul, siragul, diverse flori pana la diverse scene cu reprezentari religioase sau simboluri lumesti cum ar fi: cocosul, simbolul vredniciei si ceasul desteptator, sarpele-pazitorul casei (se spune ca fiecare casa are sarpele ei undeva ascuns), sau spicul graului, spirala, pesti etc. Exista in fiecare regiune cate un stil propriu si specific care difera de la: linii drepte, frante, spiralate, puncte sau traforuri mici. Intalnim si decorul aplicat ca de exemplu figurile zoomorfe, vegetale, foarte bine angrenate intr-un decorativ redus la simplitate si naivitate sincera.

Instrumente necesare decorarii ceramicii

Obiectele ceramice dupa ce au fost modelate fie cu ajutorul rotii, fie au fost ridicate la mana, se lasa la zvantat la umbra si dupa aceea se trece la procesul de decorare. De cele mai multe ori ceramica traditionala sub forma de farfurii se decoreaza, asezandu-se pe roata si rotindu-se usor in timp ce se astern culorile de pamant. Aceste instrumente sunt: troaca, mezdreaua, cutitoaia, fachiesul si plotogul, cornul si gaita (denumire specifica).

Ceramica moderna

Astazi decorul variaza de la fiecare familie de olari in parte si de la diversele tipuri de obiecte lucrate din pamant. Arta ceramicii a evoluat cu repeziciune ajungand sa fie introduse formele de ipsos, reducand efortul fizic si timp. Aceste forme, (matrite sau sticluri) fiind de mare ajutor la multiplicarea originalelor, realizandu-se in serie un numar mare de piese identice. Aceasta tehnica se foloseste frecvent in industrie, in special cand se lucreaza cu portelanul care este un material ceramic lichid.