De-a lungul secolelor lemnul a fost prelucrat şi a fost transformat in adevărate opere de artă. Acest material nobil (lemnul), care uneori este mai dur decât metalul si mai longeviv decât piatra, a fost şi este modelat de artişti şi transformat în obiecte cu utilizări casnice sau decoraţiuni.

Din lemn se pot realiza obiecte de la farfurii, linguri, lăzi de zestre, paturi , icoane, instrumente muzicale, jucării, fiecare avand particularitati dobandite de la esenta lemnului sau modelul acestuia. Exista numerosi meşteşugari de artizanat care duc mai departe moştenirea culturală ce le-a fost lasata din tata in fiu.

Începuturile meşteşugăreşti din România datează din 1879, când a fost înfiinţată prima organizaţie de acest fel – „Societatea meseriaşilor de încălţăminte”.

Arta Lemnului presupune un anumit efort fizic dar si o serie de cunostinte tehnice precum:

• Eliminarea treptata a surplusului de material pana se ajunge la forma aproximativ dorita prin tehnica degrosarii, pana la finisarea obiectului dorit.
• Cunostinte asupra instrumentelor de lucru: diferite tipuri de dalti, cutite pentru cioplit, utilaje electrice etc.
• Asamblarea bucatilor de lemn (pentru o sculptura mare)
• Toate tehnicile si tipurile sculpturii bi si tridimensionale

Etape realizarii unui obiect din lemn

De la sursa (padure), la produs finit, transformarea lemnului parcurge etape bine stabilite.

Maeştrii aleg esenţele şi fibra lemnului, pentru a pune în valoare viitorul obiect, fie că sunt jucării, farfurii, linguri, lăzi de zester sau sculpturi de mari dimensiuni.

Daca se realizeaza forme simetrice, obiectele sunt prelucrate mecanic prin strunjire.

Desenul joaca un rol important, acesta trebuie sa fie precis, urmand sa fie urmarit de daltile ascutite.

Traforarea si pirogravarea sunt doua tehnici foarte des intalnite in arta lemnului. In procesul de cioplire a lemnului cele mai multe operaţiuni sunt executate manual.

În arta prelucrarii lemnului au fost introduse masinarii care pot copia forma originalului multiplicand-o, acestea reducand spiritul artistic si unicitatea operelor.

Sculptura in lemn, nu este doar o arta, ci si o abilitate a sculptorului de a decide cum sa taie o bucata de lemn si cum sa o asambleze ca aceasta sa fie un tot unitar.

Un sculptor de lemn trebuie să fie capabil să se adapteze acestor serii de tehnici de bază in sculptură în lemn și sa dobandeasca abilități plastice pentru a termina un proiect de la început până la sfârșit.

Lemnul a fost din totdeauna principalul material folosit in construirea caselor si la confectionarea uneltelor gospodaresti. Mesterii populari nu erau doar simpli cioplitori in lemn, ei dobandeau calitati avand un simt artistic si o buna indemanare. Cu un simt al proportiilor bine echilibrat, cioplitorii in lemn realizau lucrari de dificultati diverse cum ar fi: scaune, dulapuri, lazi de zestre, culmi de pat, cruci etc. Toate acestea erau decorate cu ajutorul daltilor si a cutitelor, cu diverse simboluri traditionale inspirate din natura si stilizate sau prin elemente zoomorfe si vegetale.

Confectionarea lor presupunea o specializare temeinica, transmisa din generatie in generatie uneori folosind unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, scoaba, cutitul sau compasul. In constructia caselor materialul de constructie era aproape in exclusivitate lemnul, folosit sub forma barnelor lungi suprapuse orizontal. In decursul timpului au intervenit diferentieri legate de tehnica de prelucrare a lemnului. Vechile constructii erau facute din barne rotunde, cele noi sunt construite din barne cioplite cu patru planuri drepte.

Decorul fiind foarte important in impodobirea caselor, acestuia i s-a oferit un mare interes artistic. Cea mai raspandita tehnica a cioplirii in lemn a fost cea a reliefului, daltuite in lemn elemente principale puternic reliefate au fost ramele usilor, ferestrelor si portile mari din lemn. Din lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori sau ceremonii cum ar fi prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe painea speciala pentru biserica.

De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistica speciala dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe langa crestaturi in forma de dinte de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii, sau ca un colac marcand centrul de imbinare al bratelor.

Simboluri

Funia rasucita – reprezinta infinitul, necuprinsul, dar si legatura dintre cer si pamant. Soarele – simbolul Dumnezeirii este “datator de viata”. El vede tot, stie tot si mai presus de toate, stie adevarul

Discul solar – cultul soarelui nu lipseste de pe nici o poarta, nici de pe leagan, ori de pe lada de zestre si alte obiecte de trebuinta.

Arborele vietii – simbolizeaza viata vesnica, tineretea fara batranete.

Figurile antropomorfe – sculptate in stalpii portilor aveau rolul de a proteja casa, gospodaria de fortele raului.

Toate aceste simboluri fie ca sunt cioplite pe lingurile de lemn, pe lazile de zestre, pe scaune sau pe mese, sunt dovezi ale mostenirii unui popor dornic de frumos.

Sculptura de mici dimensiuni joaca un rol important in manifestarea artistica tactila tridimensionala, avand un camp vast de inspiratie dar poate cu o oarecare dificultate in realizarea sa excluzand categoric materialul prim de reprezentare, acesta putand fi clasic sau inedit.

O sculptura nu tine cont de dimensiune, indiferent daca aceasta este de marime mare sau mica. Plasticitatea obiectului, spatialitatea, volumetria, semnificatia, simbolistica, mesajul formei sunt unele din criteriile care partajeaza obiectul sculptural sau ii anuleaza intrebuintarea. Sculptura de dimensiune mica uneori poate fi chiar mai greu de realizat si poate fi mult mai apreciata decat o sculptura monumentala. Sculptura mica poate fi reprezentata chiar printr-o macheta a proiectului de mari dimensiuni sau poate fi intocmai dorinta modelatorului de reprezentare la scara mica, prin volumetrii de mici dimensiuni.

In sculptura secolului al XIl-lea, gustul si dorinta pentru ornamentatia rafinata s-a resimtit, iar acesta fapt a dat efecte atat de izbutite in miniaturi, fiind simtit in sculptura, intr-o maniera eleganta si complexa a motivelor, dedicandu-se grija si atentie mai mare fata de executie.

In arta moderna, materialele precum bronzul, marmura, lemnul, ceramica, se regasesc in dorintele artistilor contemporani de exprimare, in lucrarile figurative sau abstracte, cu diferite conotatii de natura simbolista sau a cultului.

Icoana “Buna Vestire” a fost realizată cu scopul de a fi donată unei Biserici din Republica Moldova, satul Cuzăuca. Cu această ocazie, am decis să pozez fiecare etapă de lucru asupra acestei icoane, pentru a ajuta  unor oameni interesaţi de arta religioasă, în momentul achiziţiei, să distinctă între una originală şi un poster lipit pe lemn.

O altă cauză a fost, să ajut pe cei care doresc să picteze o icoană şi nu ştiu cum să o facă.

Astfel, prin etapele de execuţie a acestei icoane, pe care le voi prezenta mai jos, vreau să fiu de folos şi celor care îşi doresc să picteze icoane, dar şi celor care sunt interesaţi în achiziţionare de icoane, dar nu sunt siguri de autenticitatea tehnicii acestora.

httpv://www.youtube.com/watch?v=SLJ2U2bgHHM