Inscrieri pentru cursurile de arta 2019 - 2020. Clic aici.

Articole cu eticheta ‘ornamente’

Arta cioplitului in lemn

Lemnul a fost din totdeauna principalul material folosit in construirea caselor si la confectionarea uneltelor gospodaresti. Mesterii populari nu erau doar simpli cioplitori in lemn, ei dobandeau calitati avand un simt artistic si o buna indemanare. Cu un simt al proportiilor bine echilibrat, cioplitorii in lemn realizau lucrari de dificultati diverse cum ar fi: scaune, dulapuri, lazi de zestre, culmi de pat, cruci etc. Toate acestea erau decorate cu ajutorul daltilor si a cutitelor, cu diverse simboluri traditionale inspirate din natura si stilizate sau prin elemente zoomorfe si vegetale.

Confectionarea lor presupunea o specializare temeinica, transmisa din generatie in generatie uneori folosind unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, scoaba, cutitul sau compasul. In constructia caselor materialul de constructie era aproape in exclusivitate lemnul, folosit sub forma barnelor lungi suprapuse orizontal. In decursul timpului au intervenit diferentieri legate de tehnica de prelucrare a lemnului. Vechile constructii erau facute din barne rotunde, cele noi sunt construite din barne cioplite cu patru planuri drepte.

Decorul fiind foarte important in impodobirea caselor, acestuia i s-a oferit un mare interes artistic. Cea mai raspandita tehnica a cioplirii in lemn a fost cea a reliefului, daltuite in lemn elemente principale puternic reliefate au fost ramele usilor, ferestrelor si portile mari din lemn. Din lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori sau ceremonii cum ar fi prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe painea speciala pentru biserica.

De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistica speciala dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe langa crestaturi in forma de dinte de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii, sau ca un colac marcand centrul de imbinare al bratelor.

Simboluri

Funia rasucita – reprezinta infinitul, necuprinsul, dar si legatura dintre cer si pamant. Soarele – simbolul Dumnezeirii este “datator de viata”. El vede tot, stie tot si mai presus de toate, stie adevarul

Discul solar – cultul soarelui nu lipseste de pe nici o poarta, nici de pe leagan, ori de pe lada de zestre si alte obiecte de trebuinta.

Arborele vietii – simbolizeaza viata vesnica, tineretea fara batranete.

Figurile antropomorfe – sculptate in stalpii portilor aveau rolul de a proteja casa, gospodaria de fortele raului.

Toate aceste simboluri fie ca sunt cioplite pe lingurile de lemn, pe lazile de zestre, pe scaune sau pe mese, sunt dovezi ale mostenirii unui popor dornic de frumos.

Sculptura de mici dimensiuni

Sculptura de mici dimensiuni joaca un rol important in manifestarea artistica tactila tridimensionala, avand un camp vast de inspiratie dar poate cu o oarecare dificultate in realizarea sa excluzand categoric materialul prim de reprezentare, acesta putand fi clasic sau inedit.

O sculptura nu tine cont de dimensiune, indiferent daca aceasta este de marime mare sau mica. Plasticitatea obiectului, spatialitatea, volumetria, semnificatia, simbolistica, mesajul formei sunt unele din criteriile care partajeaza obiectul sculptural sau ii anuleaza intrebuintarea. Sculptura de dimensiune mica uneori poate fi chiar mai greu de realizat si poate fi mult mai apreciata decat o sculptura monumentala. Sculptura mica poate fi reprezentata chiar printr-o macheta a proiectului de mari dimensiuni sau poate fi intocmai dorinta modelatorului de reprezentare la scara mica, prin volumetrii de mici dimensiuni.

In sculptura secolului al XIl-lea, gustul si dorinta pentru ornamentatia rafinata s-a resimtit, iar acesta fapt a dat efecte atat de izbutite in miniaturi, fiind simtit in sculptura, intr-o maniera eleganta si complexa a motivelor, dedicandu-se grija si atentie mai mare fata de executie.

In arta moderna, materialele precum bronzul, marmura, lemnul, ceramica, se regasesc in dorintele artistilor contemporani de exprimare, in lucrarile figurative sau abstracte, cu diferite conotatii de natura simbolista sau a cultului.

Sculptura in perioada goticului

Sculptura gotica se regaseste in mare masura pe fatadele bisericilor si este reprezentata prin statui-coloane imaginand siluete de regi si profeti cu aspect imobil, fete austere, trupuri fara solduri si umeri.

La inceputul secolului XIII, sculptura se anima, figurile sunt juvenile, vestimentele au falduri ample. Elementele caracteristice ale stilului gotic sunt: bolta pe ogive, arcul butant (sprijinind in exteriorul edificiului presiunea laterala a peretilor) si un tip de ornamentatie cu totul nou, care nu se mai supune unei traditii.

Spre deosebire de stilul romanic, în care personajele erau stilizate, abstractizate, create din forme unghiulare, cu aparență expresionistă, în sculptura perioadei gotice secolul al XII-lea până în secolul al XV-lea se revine la formele naturale, se studiază mai bine vestimentația și formele anatomice, sculptura capătă animație, figurile sunt copilaresti, vestimentatia bogata in falduri ample iar drapajele căzând în mod natural.

Atitudinile sunt mai autentice, fizionomiile au expresii studiate care denotă o analiză psihologică.

Perioada gotica a fost foarte bine reprezentata prin catedrale si biserici importante din perioada medievala, începând cu secolul XII-lea si încheind cu anii 1500.

Exemple reprezentative ale stilului gotic arhitectural

Catedrala Notre-Dame din Paris – a fost construita intre 1163- 1245. Este un monument al arhitecturii gotice. Reprezentative pentru aceasta perioada sunt vitraliile si rozetele.

Catedrala din Reims – a fost construita in secolele XIII-XIV, aceasta are o lungime de 138 m si este vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica.

Biserici in stilul gotic tarziu de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, intalnim si in Transilvania in judetul Brasov – Biserica Neagra.

Cele mai multe catedrale gotice sunt asemanate cu “Bibliile cioplite in piatra” deoarece personajele par sa ilustreze, subiecte inspirate din Biblie. Majoritatea lucrarilor nu sunt semnate iar acestea infatiseaza semnificatiile morale ale religiei si bisericii.

Vitraliile – sunt elemente marcante ale catedralelor gotice. Acestea sunt alcatuite din parti de sticla colorata si fixate int-o retea de plumb. Vitraliile reprezinta motive decorative sau figuri umane care compun scene religioase, iar tonurile folosite sunt vii si stralucitoare.

Temele vitraliilor au avut ca inspiratie ca si in sculptura, subiecte biblice si scene din viata contemporana.

Ordinele arhitecturale

Templele au aparut in Grecia antica incepand cu secolul al V-lea, acesta fiind caracteristic artei arhitecturale. Templele au fost construite si destinate zeitatilor protectoare dar au servit si cultului religios.

Aceste temple au fost construite pe tot teritoriul Greciei de astazi in perioada arhaica. Templele au fost construite dupa principii simple, acestea avand putine incaperi, una fiind destinata exclusiv zeului protector.

Aceste incaperi se numesc: Pronaos. Naos, Opistodom.

  • Pronaosul – se afla la intrare in templu, iar aceasta incapere este situata inaintea sanctuarului. Aceasta mai serveste si ca vestibul.
  • Naosul – Aceasta camera este una principala si se afla la mijlocul templelor. A fost camera destinata zeului caruia ii era destinat templul.
  • Opistodomul – Aceasta camera se situa in partea din spate a templului iar in interior se pastra cultul si tezaurul civilizatiei.

Pe tot cuprinsul Greciei templele au fost construite in stiluri diferite, diferentiindu-se de la o regiune la alta. Aceste ordine arhitecturale sunt in numar de trei: Doric, Ionic si Corintic.

  • Ordinul Doric – A fost cel mai adesea raspandit in Peloponese, acestea inpunandu-se printr-o postura greoaie neavand multe decoratiuni si avand un caracter auster. Partenonul situat in orasul Atena a fost construit in acest stil.
  • Ordinul Ionic – Ordinul Ionic s-a dezvoltat in insulele Marii Egee. Aceste temple sunt mai bogat decorate avand si proportii colosale. Acest stil arhitectonic pune accent pe elemente decorative precum: frizele bogate in basoreliefuri si ornamente. Un exemplu pentru acest stil este templu Nike situal pe muntele Acropolis din Grecia.
  • Ordinul Corintic – Ordinul corintic este cel mai nou aparut dintre cele trei ordine arhitectonice ale antichitatii grecesti. Acesta se poate identifica cel mai usor dupa abundenta ornamentelor vegetale( frunzele de acant) situate pe capitelurile coloanelor.