Inscrieri pentru cursurile de arta 2019 - 2020. Clic aici.

Blog

Calatorie spre Paradisul Indepartat – SULINA

Este un vis, este un vis care, din pacate, foarte rar devine real, dar in fiecare zi, in ultimii 8 ani, traieste in inima mea. Este SULINA – Paradisul Indepartat.

Sulina – acolo unde se termina Romania, acolo unde istoria nu inceteaza sa transpara din fiecare balconas, din fiecare casuta din lemn, din fiecare adiere de vant, acolo unde timpul parca sta in loc, acolo unde simti ca esti liber si fericit…

In 2004 am donat Catedralei Sf. Nicolae si Sf. Alexandru din Sulina o icoana bizantina cu Sfantul Nicolae. Dupa 8 ani, mi-a fost foarte greu sa o recunosc, caldura si fumul candelelor au schimbat-o extraordinar de mult. Intrucat parea o icoana cu o vechime mare nu mi-a venit sa cred ca este icoana mea si singurul indiciu care m-a convins a fost inscriptia cu numele sfantului de pe icoana, apoi treptat, treptat, tuseul liniei si pensulatia mi-au sters orice urma de indoiala.

catedrala sfintii nicolae alexandru sulina vintage Calatorie spre Paradisul Indepartat   SULINA

Catedrala Sfintii Nicolae si Alexandru, Sulina (foto efect de invechire)

icoana sfantul nicolae Calatorie spre Paradisul Indepartat   SULINA

Icoana Sf Nicolae, donata Catedralei din Sulina

icoana sf nicolae donata catedralei sulina Calatorie spre Paradisul Indepartat   SULINA

icoana sfantul nicolae detaliu Calatorie spre Paradisul Indepartat   SULINA

Primele succese notabile la cursurile de arta

La scurt timp de la lansarea cursurilor de arta deja ne putem bucura de primele succese in mediul profesional.

Toti cei 8 elevi cu care am facut meditatii au fost admisi la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, dintre care 6 au obtinut nota 10 atat la  desen, cat si la culoare.

Design grafic, Logo Lorena Trica

De cand am aflat de grafica pe calculator, si asta s-a intamplat prin clasa a VII, am fost fascinata de aceasta minunata inventie a omului. Imi aduc aminte ca intr-o zi, am fost invitati cu toata lumea din liceu intr-o sala, unde in mijloc, pe o masa am vazut printre multimea de elevi care se inghesuia, un dispozitiv. Nu mi-a mai fost dat sa vad asa ceva si nu cred ca nici unuia dintre noi, cei care eram din liceu. Suntem in anul ~1995-’96…

logo trica Design grafic, Logo Lorena TricaDomnul care ne-a dus aceasta minunatie in scoala era un profesor de informatica la Universitatea de Stat. In doua ore a reusit sa ma cucereasca; chiar si acum, dupa atatia ani, mai pastrez caietelul in care mi-am facut notite despre ce inseamna un calculator, un hard, procesor, etc.; o sa para stupid, dar pentru mine era ceva foarte nou si nemaipomenit de interesant.

La plecare domnul profesor, ne-a promis ca se va intoarce saptamana viitoare, cu niste carti (uitasem sa spun ca au fost stabilite niste ore de informatica, o data pe saptamana), pe care le va da doar celor care vor raspunde corect la intrebarile lui legate de ce ne-a povestit despre pc.

Saptamana care a venit, am stat ca pe ace, vroiam cu tot dinadinsul sa ajung la acele carti, toate…

In final, toate cartile in afara de 4 au fost ale mele. La sfarsitul cursului domnul profesor mi-a propus sa vin intr-o zi la Universitatea de Stat din Chisinau, unde vroia sa ma invete sa desenez pe calculator.

Eram in culmea fericirii, ce putea fi mai frumos, desen pe calculator, de design grafic inca nu auzisem…

Am mers cateva zile mai tarziu la acea universitate, am intrat intr-o sala mare de calculatoare, calculatoare care astazi probabil nici nu mai exista :), foarte vechi erau, bineinteles pentru acea vreme erau elita. Mi-a explicat in linii mari cam cum trebuie sa ma folosesc de el si mi-a dat ca tema, sa fac o scena pentru un joc legat de Egipt si piramide. simple smile Design grafic, Logo Lorena Trica

Ce sa zic, a fost tare complicat; in afara de creion, penita, pensula sau alte ustensile traditionale de desen nu am mai folosit altceva, era ceva nou pentru mine si nemaipomenit de interesant. Stiu ca am stat pina tarziu, se facuse vreo 8 seara si nu ma puteam dezlipi de acel calculator. Din acea zi am tot venit zilnic, nu stiu ce s-a facut cu desenele mele si nici nu imi mai aduc aminte de ce nu m-am mai dus, dar cate ceva mi-a mai ramas in memorie. simple smile Design grafic, Logo Lorena Trica Atunci am invatat sa folosesc o discheta, sa scriu fisiere pe ea, sa le sterg, etc. simple smile Design grafic, Logo Lorena Trica

Dar sa trecem inainte… Cand eram la finele liceului, in prag de bacalaureat, in sfarsit am reusit sa imi iau unul, al meu personal. Eram in culmea fericirii, cu siguranta nu mai arata ca acela de la universitate. L-am adus acasa si l-am pornit, arata negru, nu stiam de existenta windows-ului sau nu stiu ce soft-uri, stiam ca trebuie sa lucreze, doar la altii functiona. simple smile Design grafic, Logo Lorena Trica In cei 4 ani de liceu, la Tonitza, am avut ore de grafica pe calculator, iar am invatat lucruri noi, deja despre cd-uri, scrie, salveaza, sterge, etc. Mai facusem cunostinta si cu cateva programe grafice: Photoshop, Corel si incercau sa ne faca introducere la 3Dmax, degeaba asta nu l-am inteles si nici nu imi placea.

Invatasem folosirea uneltelor in aceste programe, executia unor desene, etc. Cu acel calculator cumparat, mi-am mai extins cunostintele in acest domeniu, trecusem mai tarziu si la Flash. Deci, practic a devenit o a doua pasiune de-a mea. Eram foarte incantata de lucrarile realizate. Pasiunea s-a extins si in cele din urma, am avansat in acest domeniu.

In prezent, cand pictura imi lasa o portita libera, ma mai dedic si design-ului; am avut ocazia sa realizez logo-ul Casei de Moda Lorena Trica si ma bucur foarte mult ca a fost incantata de aceasta lucrare, conceptul grafic al site-ului oficial Lorena Trica imi apartine. A fost una dintre cele mai frumoase teme, eram ca un copil mic care se bucura de jucaria lui, eu ma bucuram de ce iesea de sub mana mea. simple smile Design grafic, Logo Lorena Trica

Incerc sa combin design-ul cu pictura, dar in unele privinte au 2 cai total paralele, fara sa se intersecteze undeva. Cu toate acestea, este primul pe lista mea de hobby-uri…

Azi…

Azi ca o leneşă mi-am permis să dorm până la 12. Aseară după ce am predat cele două portete, nu mă mai puteam ţine pe picioare de oboseală. Am lucrat o lună fără weekend-uri şi a fost foarte obositor.

Aşa că ieri, la 9 seara deja eram în  pat… Am visat vrute şi nevrute, aşa mi se întâmplă mereu ori de câte ori mă culc obosită şi istovită. Dar azi sunt iar plină de viaţă şi gata de start. Deocamdată sunt liberă de la comenzi, aşa că voi picta săptămâna aceasta ceva pentru sufletul meu. simple smile Azi...

Pictez…

Din păcate, luna aceasta am fost foarte ocupată, nu am avut timp să mai scriu ceva pe site.

Săptămâna aceasta voi posta pozele muncii mele de două luni. Tot ce pot să spun e că am avut o comandă de două portrete mici, cu dimensiunea 30 cm x 40 cm, de formă ovală. simple smile Pictez...

Sunt deja pe final, nu mai e mult şi le voi poza pentru a le expune aici.

Vă aştept să le vedeţi. simple smile Pictez...

S-a mai stins o stea…

grigore vieru 130x98 S a mai stins o stea...

Grigore Vieru

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

***
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.
(La steaua…, Mihai Eminescu)

Cu regret în suflet am aflat astăzi că s-a stins din viaţă poetul copilăriei mele, Grigore Vieru. În ultimii ani, au trecut în nefiinţă atât de multe personalităţi ale culturii româneşti, încât te cuprinde o tristeţe nemăsurată când te gândeşti că aceşti piloni ai limbii şi culturii române au plecat dintre cei vii.

Îmi aduc aminte foarte vag chipul acestui mare poet; am avut ocazia să primesc un volum de poezii semnat de Domnia Sa la un cenaclu dedicat poeziilor lui Mihai Eminescu. Acolo am recitat Scrisoarea I, eram prin clasa a IV, foarte mică, dar am ţinut minte acea sclipire şi speranţa veşnic arzătoare din ochii poetului.

Cu această ocazie aş vrea să pomenesc trecerea în nefiinţă, în anul 2002 a unui mare estetician român, care mi-a fost profesor de estetică în Liceul de Arte Plastice “Igor Vieru”, Victor Teleucă şi a cărui întrebare “Ce este Frumosul?” nu mă va părăsi niciodată.

Să vă fie ţărâna uşoară!

Pagina 2 din 212